Indiferent de localizarea unei carii, ea poate produce disconfort și poate provoca dureri atât la periaj, cât și în timpul consumului de alimente dulci, reci sau fierbinți. Caria reprezintă cea mai comună afecțiune la nivel mondial, care poate fi prevenită cu ușurință prin igienă corespunzătoare și vizite periodice la medicul stomatolog. Din păcate însă, cariile interdentare se descoperă mai dificil și sunt tratate destul de târziu, când ele sunt deja adânci sau au distrus o parte semnificativă din dinte.
Ce este și cum arată o carie interdentară?
Caria interdentară este o leziune carioasă, ce apare pe suprafețele dintre doi dinți, care vin în contact unul cu celălalt (se ating). Se mai numește și carie proximală sau interproximală. Caria interdentară se produce atunci când resturile alimentare nu sunt îndepărtate dintre dinți, iar stagnarea lor la acel nivel duce la fermentare, dând naștere și hrănind bacteriile responsabile de apariția cariilor.
Acest tip de carie poate apărea pe orice dinte, neavând o preferință pentru dinții din față sau măselele din spate. Pe molari, ea se manifestă în special la nivelul punctului în care dinții se ating (punct de contact), mai precis în 75% dintre cazuri, iar în 25% apare sub punctul de contact. La nivelul dinților frontali (incisivi și canini), ele pot apărea între incisivii centrali, fiind o suprafață mai mare afectată, putând evolua fie spre gingie, fie spre marginea dintelui.
Simptomele și evoluția cariilor interdentare
Când cariile interdentare sunt incipiente, adică depistate într-o fază timpurie, ele se manifestă destul de subtil, fiind dificil de văzut la o examinare simplă, vizuală sau tactilă. Prima manifestare este reprezentată de o pată albă, cretoasă (de aspectul cretei), cu un smalț mai moale și mai vulnerabil. De obicei, această pată poate fi văzută mai rapid pe dinții frontali, inclusiv de către pacient. În ceea ce privește cariile de pe molari, acestea sunt greu de văzut, din cauza contactului cu molarul vecin și sunt descoperite mai târziu.
Cariile interdentare evoluează prin distrugerea substanței dure dentare (smalț și dentină), moment în care poate fi observată de pacient sau de medic cu ușurință. Dacă evoluează spre gingie, atunci va apărea fenomenul de gingivită localizată, acesta fiind un semnal de alarma puternic pentru existența unei carii interdentare.
Cauze și factori de risc – Carii interdentare
Cea mai comună cauză în producerea cariilor interdentare o reprezintă lipsa folosirii aței dentare. Chiar dacă periajul este realizat cu conștiinciozitate și de câte ori este necesar, o rutină de igienă orală incompletă își spune cuvântul în timp. Prin periaj se curăță doar 4 din cele 6 suprafețe ale unei măsele și, cel mai adesea, spațiile dintre dinți sunt cele mai neglijate.
Ața dentară poate avea și rol protector, dacă este impregnată cu fluor, nu doar de îndepărtare a resturilor alimentare. O alternativă a aței dentare este dată de dușul bucal care, dacă este folosit corect, poate înlocui cu succes ața.
- Un factor care predispune la apariția cariilor dintre dinți este reprezentat de înghesuirile dentare netratate ortodontic. Dinții înghesuiți au tendința de a reține mai multă mâncare între ei, iar curățarea acestora și a spațiilor dintre ei este mult mai dificilă, decât cea a dinților corect poziționați.
- Obturațiile (plombele) dentare incorect realizate sau adaptate pot favoriza acumularea de alimente între dinți, având același efect ca cele menționate mai sus.
Caria interdentară poate favoriza apariția parodontozei?
Parodontoza și caria de orice fel, cu orice localizare au același punct de plecare: acumularea de bacterii într-o cantitate mai mare decât poate sistemul imun al cavității orale să gestioneze. Având în vedere că leziunile carioase proximale pot evolua către gingie, evident că acestea vor duce și la afectarea acesteia și, dacă nu sunt tratate, pot afecta sistemul de susținere al dintelui în profunzime, ducând la boală parodontală localizată.
Gingia este unul dintre primele semne care pot fi descoperite în cazul unei carii aflate sub punctul de contact. Papila gingivală – adică triunghiul de gingie dintre dinți – devine inflamată, dureroasă și roșie. În aceste cazuri, se investighează întotdeauna posibilitatea existenței unei carii interdentare. Dacă vrei să afli mai multe detalii despre legătura dintre carii și boala parodontală poți accesa acest link.
Diagnostic carii interdentare
Prin metoda vizuală se va urmări dacă există colorații sau pete albe, cretoase la limita dintre dinți. Cu ajutorul metodei tactile, vom verifica dacă smalțul albicios este moale, iar acest pas se va face cu ajutorul sondei.
Radiografia dentară este una dintre cele mai importante metode de detecție a cariilor. După cum probabil știți, există mai multe tipuri de radiografii, însă cele mai cunoscute sunt:
- cea panoramică, prin care putem vedea toți dinții, însă nu cu atât de multe detalii;
- cea care se concentrează pe un singur dinte (radiografie retroalveolară sau bitewing), pentru a putea vedea îndeaproape ce se întâmplă în interiorul lui.
Surse
- Aggressive periodontitis: a review. Dr. Baljeet Singh, Dr. Avnika Garg, Dr. Rahul K. Garg
- Pathogenesis of gingivitis and periodontal disease in children and young adults. Richard R. Ranney, Bernard F. Debski, John G. Tew
- Learned and unlearned concepts in periodontal diagnostics: a 50-year perspective. Gary C. Armitage
- Aggressive periodontitis in children: a 14–19-year follow-up. Sara Thorbert Mros and Tord Berglundh
De obicei, între cei doi dinții se poate observa o radiotransparență (o pată neagră) sub formă de semilună și astfel se pune diagnosticul de carie interdentară sau proximală.
O altă variantă de identificare a unei carii interdentare este fluorescența cu laser, care se bazează pe detectarea modificărilor de la nivelul țesuturilor dentare (scoate în evidență demineralizările care nu sunt vizibile cu ochiul liber). Deși o metodă nouă și eficientă în identificarea cariilor primare și secundare, întotdeauna trebuie realizată și o radiografie pentru a confirma diagnosticul.
Prevenție carii între dinți
Cea mai simplă metodă de a preveni orice tip de carie este utilizarea tuturor mijloacelor suplimentare de igienă orală făcută acasă:
- Pasta de dinți cu fluor sau cu hidroxiapatită este absolut necesară pentru a proteja dinții de noi leziuni carioase sau de a ajuta la remineralizarea leziunilor incipiente.
- Ața dentară nu este de neglijat și întotdeauna se folosește înaintea periajului dentar, pentru a îndepărta resturile alimentare și de a elibera spațiile dintre dinți, iar mai apoi acestea să fie curățate cu periuța și cu pasta de dinți.
- Apa de gură cu fluor sau dușul bucal sunt și ele utile pentru a asigura o protecție cât mai completă și o curățare cât mai minuțioasă a dinților și țesuturilor moi de la nivelul cavității orale.
Complicații – Carii interdentare netratate
Dacă nu se intervine din timp, cariile interdentare evoluează precum orice altă carie: distruge straturile dintelui, până ajunge la spațiul în care se află nervul, apărând inflamația acestuia care, de obicei, se soldează cu durere. Alte complicații care pot apărea sunt gingivita sau chiar evoluția acesteia spre parodontoză și abcesul dentar, care apare prin infectarea nervului cu bacterii provenite din carie, despre care poți afla mai multe aici.
Carii interdentare la copii
Cariile interdentare la copii sunt cele mai frecvente leziuni carioase. De la vârsta de aproximativ 2 ani și 6 luni (de când s-a încheiat erupția dinților de lapte) și până la 4-5 ani, dinții au contact strâns unii cu alții, iar părinții evită să folosească ața dentară de teamă că cel mic va refuza sau că îl vor durea gingiile. Acest lucru duce la stagnarea și fermentarea resturilor alimentare, formându-se încet, încet, o leziune carioasă în timp.
La copii, cariile evoluează foarte repede, deoarece smalțul este mai puțin mineralizat, iar acest lucru îl face mai sensibil în fața atacurilor carioase. Din simple demineralizări, petele albe se transformă în adevărate carii, ce progresează rapid spre nerv, ducând la un tratament complicat pentru copil și mai dificil de gestionat pentru părinte. Inflamația nervului se traduce prin dureri care apar cu precădere în cursul nopții și care cedează greu la antiinflamatoare sau antialgice. Totodată, poate apărea și gingivita și chiar o pungă parodontală la acel nivel. Mai multe informații despre parodontoza la copii, găsești accesând acest link.
Curățare carie interdentară – Preț și criterii
Caria interdentară depistată la timp, sub forma unei pete cretoase poate fi reversibilă. În acest scop, tratamentul este minimalist și constă în stoparea evoluției acesteia prin aplicarea unor soluții cu concentrații mari de fluor, care să contribuie la remineralizare. Este un tratament care se poate face și preventiv, o dată sau de 2 ori pe an, prețul acestuia find unul accesibil.
Dacă leziunea interdentară distruge smalțul și dentina, iar caria este vizibilă în cavitatea orală, tratamentul este unul mai complex, care necesită curățarea și îndepărtarea procesului carios și refacerea dintelui cu ajutorul unei plombe.
În situația în care procesul carios avansează rapid și ajunge la nerv, tratamentul este complicat și costisitor. Este necesar un tratament de canal, prin care se îndepărtează nervul afectat, se curăță canalele și se dezinfectează, se obturează cu un material special de lungă durată și apoi se reface dintele. De obicei, când este implicat nervul, caria este de dimensiuni foarte mari și distruge o bună parte din dinte, plomba nemaifiind indicată în acest caz, ci se apelează la o coroană dentară de acoperire.
Întrebări frecvente
Când trebuie să mă prezint la stomatolog?
Vizitele la medicul stomatolog ar trebuie făcute la fiecare 4-6 luni, mai ales dacă pacientul în cauza are un istoric „bogat” în leziuni carioase. Medicul stomatolog va recomanda o radiografie dentară dacă va vedea ceva suspect. Totodată, la acest interval se va face și igienizarea profesională care, prin îndepărtarea depozitelor de tartru și a petelor de pe dinți, leziunile carioase se pot vedea mai ușor și se pot deosebi de pete.
În cât timp evoluează o carie interdentară?
În funcție de obiceiurile orale ale pacientului, de igiena cavității bucale, de stilul de viață și dietă, o carie poate evolua de la câteva luni, până la câțiva ani, sau poate rămâne la stadiul de demineralizare care, în timp, cu ajutorul fluorului și al mineralelor din salivă, se poate remineraliza, fără să se producă alte modificări.
Surse:
- The validity of laser fluorescence (LF) and near-infrared reflection (NIRR) in detecting early proximal cavities. Farzaneh Ahrari, Majid Akbari, Melika Mohammadi, Amir Fallahrastegar & Mona Najaf Najafi
- Accuracy of near-infrared light transillumination (NILT) compared to bitewing radiograph for detection of interproximal caries in the permanent dentition: A systematic review and meta-analysis. Mariangela Ivette Guanipa Ortiz, Cristiane de Melo Alencar, Brennda Lucy Freitas De Paula, Marcela Baraúna Magno, Lucianne Cople Maia, Cecy Martins Silva
- Dental Flossing and Interproximal Caries: a Systematic Review. P.P. Hujoel, J. Cunha-Cruz,
- D.W. Banting, W.J. Loesche
Articol scris de:
„Am visat să devin un medic altfel, la care oamenii să vină cu bucurie. Încă de când am terminat facultatea am scris pe cărțile mele de vizită The Gentle Dentist și nu era o simplă declarație de intenție: comunicam cu pacientul clar și îi explicam pașii intervenției, astfel încât să uite de teama de stomatolog.”