Profilaxie dentară: ce este și cum se realizează

Când ai fost ultima dată la un control stomatologic? Când ți-ai revizuit ultima dată obiceiurile legate de igiena orală? Când ai făcut ultimul detartraj? Dacă răspunsul la aceste întrebări este „nu știu” sau „nu mai țin minte”, atunci informațiile de mai jos îți vor fi de mare folos și îți vor răspunde la întrebarea: „Ce înseamnă profilaxie dentară?”.

Ce înseamnă profilaxia dentară?

Profilaxia dentară este termenul medical folosit pentru a descrie toate activitățile ce contribuie la menținerea sănătății dentare. Ne referim aici la vizitele regulate la medicul stomatolog, la obiceiurile de igienă orală și la controlul factorilor care pot afecta dinții.

Profilaxia dentară nu este doar pentru persoanele care au o igienă orală precară, ci pentru toată lumea. Dacă ai o igienă orală riguroasă acasă și nu simți nicio durere sau disconfort la nivelul dinților, nu înseamnă că nu trebuie să mergi la control la medic. Îți dăm un exemplu elocvent în acest sens – cariile se pot forma chiar și dacă ai un periaj dentar corect, folosești ață dentară și apă de gură, iar medicul poate identifica o carie într-un stadiu incipient și o poate elimina înainte să se extindă și să îți provoace dureri.

Tartrul dentar: ce este?

Tartrul dentar este unul dintre cei mai mari inamici ai danturii tale. Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată la timp, ea se transformă în tartru dentar ce poate fi înlăturat de pe suprafața dinților doar într-un cabinet de stomatologie, cu instrumentele potrivite. Dacă nu mergi cel puțin o dată pe an la medic, pentru detartraj, acesta începe să provoace diverse probleme, cum ar fi inflamarea și retracție gingiilor, carii, parodontoză, chiar și pierderea dinților – în cazurile cele mai grave.

Metode de îngrijire a dinților și de prevenire a cariilor

Modul în care îți îngrijești dinții te ajută să te bucuri de o dantură sănătoasă mult timp și să eviți apariția unor afecțiuni neplăcute și dureroase, cum ar fi carii profunde, boli gingivale sau parodontale. Îngrijirea dinților nu se rezumă însă doar la igiena orală, ci la o serie de proceduri realizate acasă sau în cadrul cabinetului stomatologic.

Igiena orală corespunzătoare

Igiena orală corespunzătoare este o parte importantă a procesului de profilaxie dentară. Igiena orală nu se rezumă doar la „cât de des mă spăl pe dinți”, ci la periajul corect al dinților, utilizarea aței dentare și a apei de gură. Nu contează atât de mult tipul pastei de dinți sau a periuței, pe cât de mult contează frecvența cu care te speli pe dinți, durata și tehnica utilizată. Un periaj corect durează minimum 2 minute (recomandate fiind, de fapt, 3-4 minute), se folosesc mișcări verticale și ușor rotatorii, înclinând periuța la un unghi de 45 grade față de linia gingiei. Se curăță atât suprafețele exterioare, cât și cele interioare ale dinților. Ața dentară ajută la îndepărtarea resturilor alimentare dintre dinți, iar apa de gură completează ritualul de igienă orală, având un efect antibacterian. Cele trei activități nu se exclud una pe cealaltă – dacă folosești ață dentară sau apă de gură, nu înseamnă că trebuie să renunți la periajul zilnic.

Cat de des este recomandată igienizarea dinților?

Igienizarea dinților este una dintre cele mai importante măsuri de profilaxie. Oricât de mult ai avea grijă de igiena dinților acasă, trebuie să treci periodic și pe la cabinetul stomatologic pentru lucrări de curățare în profunzime a dinților. Se recomandă igienizarea profesională a dinților o dată la 6 luni.

Igienizarea corectă a dinților

Igienizarea corectă a dinților se realizează doar în cadrul cabinetului stomatologic și include detartrajul dentar, air flow și periaj profesional. La final, vei beneficia nu doar de dinți curați, ci și de o senzație de prospețime care va persista mult timp. Unii pacienți susțin că după o igienizarea profesională observă că au dinții mai albi, însă igienizarea nu implică și o albire dentară – senzația că dinții că sunt mai albi provine, de fapt, din curățarea dinților în profunzime.

Sigilarea și fluorizarea

Sigilarea și fluorizarea dinților este una dintre măsurile de profilaxie dentară pentru copii, dar este deseori indicată și adulților. Sigilarea dentară ajută la prevenirea cu succes a cariilor dentare, în timp ce fluorizarea dinților întărește smalțul dentar și diminuează sensibilitatea dentară. Ambele proceduri ajută la obținerea unei danturi sănătoase.

Controale periodice

Înainte de a vedea ce rol au controalele periodice, ar fi bine să te întrebi „cât de des merg la dentist?”. Răspunsul corect: de câte ori este nevoie. Controalele periodice, de 2 ori pe an ar trebui să facă parte din rutina ta pentru că în cadrul acestor controale se descoperă tot felul de carii mici sau alte probleme care nu dau niciun simptom, însă reprezintă o amenințare la adresa sănătății danturii tale. Cu cât sunt descoperite mai devreme, cu atât pot fi soluționate mult mai rapid, fără durere și cu costuri mai mici.

Detartrajul și periajul profesional

Detartrajul este procedura prin care sunt îndepărtate depozitele de tartru de pe suprafața dinților. Este o intervenție non-invazivă, nedureroasă, ce nu necesită anestezie locală – în cel mai rău caz, vei simți un disconfort minor. Dacă nu ai fost până acum la medic pentru un detartraj, ar fi bine să îți programezi o vizită. Tartrul nu dispare prin periaj, ci continuă să se depună și începe să îți deterioreze dinții. Aici poți afla mai multe despre detartrajul profesional.

Periajul profesional vine ca o completare la detartraj. Detartrajul înlătură depunerile de tartru, iar periajul vine pentru a netezi suprafața dinților. Periajul profesional cu air flow implică folosirea unui jet mare de apă și a unor particule abrazive pentru curățarea dinților în profunzime. Află mai multe despre periajul profesional, aici.

Tehnica GBT

Tehnica GBT este o procedură minim invazivă, cu o eficiență mai mare față de detartrajul și periajul profesional. Este recomandată mai ales în cazul pacienților cu sensibilitate dentară mare sau în cazul pacienților ce suferă de boli parodontale în stadii avansate. În momentul de față, este cel mai performant concept de igienizare din întreaga lume. Mai multe despre tehnica GBT poți citi aici.

Cauzele și factorii care pot influența apariția problemelor dentare

Apariția problemelor dentare nu depinde doar de igiena orală, ci și de alți factori care țin și de stilul de viață și de bagajul genetic. În cadrul vizitelor la cabinet, medicul va analiza și istoricul medical și obiceiurile pe care le ai, tocmai pentru a identifica factorii de risc.

Alimentele bogate în zahăr

Alimentele bogate în zahăr afectează structura și integritatea dinților. În cavitatea bucală există bacterii care se hrănesc cu zahăr, iar în momentul în care tu consumi alimente bogate în zahăr, aceste bacterii îl descompun în acizi care acționează asupra smalțului dintelui, deteriorându-l. Cu timpul, dinții se demineralizează, apare sensibilitatea dentară și alte probleme dentare. Așa că, data viitoare când vrei să mănânci sau să bei ceva dulce, gândește-te la acele bacterii care abia așteaptă să fie hrănite cu zahăr.

Tutunul

Fumatul are consecințe neplăcute asupra danturii tale, de la decolorarea dinților, la apariția halitozei (respirația neplăcută), infecții gingivale și chiar pierderea dinților. Nicotina reduce fluxul de sânge, iar primele afectate sunt gingiile – în primă fază apare inflamarea acestora, apoi retracția gingivală și în cele din urmă boala parodontală. Boala parodontală este principala cauză pentru pierderea dinților, iar tutunul este unul dintre factorii de risc.

Microbii și bacteriile

Microbii și bacteriile reprezintă alte cauze pentru care unii oameni nu se pot bucura de un zâmbet sănătos și frumos. La baza cariilor stau aceste bacterii care se transformă în placa bacteriană și în cele din urmă în tartru. Bacteriile care se acumulează pe suprafața cariilor dentare netratate ajung în pulpa dintelui și continuă să îl avanseze până îl distrug. De multe ori, dacă ajungi prea târziu la medic cu o carie profundă, dintele nu mai poate fi salvat. Iar la baza acestei situații se află microbii și bacteriile. Urmarea unui tratament profilactic te ajută să elimini microbii și bacteriile din cavitatea bucală și să te bucuri de o dantură curată și sănătoasă.

Calitatea smalțului

Știai că smalțul dentar este cel mai dur țesut din organism? Și totuși, ajunge să fie deteriorat destul de ușor, mai ales atunci când nu sunt respectate regulile de igienă orală. Calitatea smalțului este afectată de cele mai multe ori de placa bacteriană, de obiceiurile alimentare nesănătoase, dar și de afecțiuni precum bulimia sau bruxismul.