Dintre toate tipurile de țigări (tutun ars, tutun încălzit, țigări electronice), fumatul țigărilor tradiționale a fost cel mai studiat de-a lungul timpului, cercetătorii descoperind majoritatea efectelor pe care acesta îl are atât asupra cavității orale, cât și asupra întregii stări de sănătate a organismului (bronhopneumopatie cronică obstructivă – BPOC sau cancer pulmonar). Fumatul, din păcate, nu are efect numai asupra dinților, ci și asupra mucoaselor, gingiilor, ligamentelor parodontale și tuturor țesuturilor din cavitatea orală.

Efectele fumatului asupra danturii

Printre efectele nocive ale fumatului, se numără:

  • carii dentare: în multiple studii se menționează că fumătorii au mai multe carii decât nefumătorii; explicația ar fi că, afectând calitatea și cantitatea salivei, se reduce și capacitatea acesteia de a proteja dinții de cariile dentare;
  • colorații maro/negre ale dinților, obturațiilor și protezelor;
  • alterarea gustului și mirosului;
  • modificarea răspunsului la vindecare, în special după extracții sau intervenții chirurgicale;
  • afte orale recurente;
  • halitoză sau respirație urât mirositoare, despre care poți afla mai multe aici;
  • parodontoză;
  • eșecul implanturilor

Există efecte pozitive ale fumatului?

În afară de componenta socială, prin care persoanele fumătoare se întâlnesc în pauzele de la serviciu, spre exemplu, și comunică, împărtășesc aceleași pasiuni, nu există efecte pozitive ale fumatului ci, dimpotrivă, fumatul produce doar daune, nu numai asupra cavității orale, ci și asupra întregului organism.

Consecințe: bolile fumatului

  • Reducerea fluxului salivar: saliva reprezintă un lichid esențial din cavitatea orală, care protejează mucoasele, remineralizează dinții, ajută la digestie, contribuie la senzațiile gustative, are rol antimicrobian și antioxidant. Prima care este afectată de fumul de țigară este saliva, prin compușii toxici din fumul de țigară, producând modificări structurale și funcționale la nivelul acesteia;
  • Stomatită nicotinică: mucoasa de pe cerul gurii este albicioasă din cauza unei hiperkeratoze, pe care apar puncte roșii (glande salivare mici, inflamate).
  • Leziuni precanceroase: acestea sunt afecțiuni care, în timp, se pot transforma în leziuni maligne. Aici ne referim la eritroplakie și leucoplazie și reprezintă o modificare a celulelor de la nivelul cavității orale.
  • Cancer oral: în afară de cancerul pulmonar, care este cel mai des întâlnit în rândul fumătorilor. Locurile care sunt predispuse la apariția cancerului sunt laringele și cavitatea orală, fiind direct conectate cu cantitatea de țigări fumate zilnic și cu perioada de când o persoană fumează.

Fumatul și parodontoza

Din păcate, toate structurile de susținere ale dinților (gingie, ligamente parodontale, cement, os alveolar) sunt expuse nicotinei și metaboliților acesteia, afectându-le calitatea în timp. Fumul de țigară dăunează florei cavității orale, iar prin scăderea cantității de oxigen din țesuturi, cantitatea de bacterii anaerobe (cele care nu au nevoie de oxigen pentru a face rău) crește, ele fiind cele mai incriminate în dezvoltarea bolii parodontale.

Totuși, afectarea structurilor parodontale poate avea loc și fără modificarea cantității sau speciilor bacteriene. Prin privarea țesuturilor de oxigen, se schimbă sistemul imun al parodonțiului, acesta nemaifiind capabil să se apere împotriva bacteriilor care, în mod normal, nu ar fi dăunătoare și responsabile de apariția parodontozei.

Semnele obișnuite care apar în boala parodontală sunt: modificarea conturului gingival, inflamație gingivală, sângerarea gingiilor însă, în cazul fumătorilor, sistemul vascular al cavității orale este afectat, iar aceste semne nu mai sunt prezente. Deși simptomele inflamatorii lipsesc, acesta nu este un lucru pozitiv, deoarece boala parodontală va fi descoperită târziu, iar dinții vor ajunge să fie extrași. Poți găsi mai multe detalii despre extracția dinților aici.

Care este legătura dintre dinți pătați și țigări?

Cel mai vizibil și imediat efect al fumatului o reprezintă colorarea dinților. Petele care apar pot fi de culoare galbenă, maronie sau chiar neagră, în funcție de frecvența obiceiului, iar aceste pete sunt de 2 ori mai frecvente la fumători, spre deosebire de nefumători. Fumătorii sunt și consumatori mari de cafea, ceai sau băuturi colorate, ceea ce crește riscul apariției petelor de pe dinți. Petele se formează prin depunerea produșilor rezultați în urma arderii gudronului. Acești produși se așază pe toți dinții, în special în șanțurile și gropițele de pe suprafețele acestora.

Se pot albi dinții unui fumător?

Dinții unui fumător au aceleași indicații de albire: să nu aibă coroane sau obturații dentare (plombe), deoarece acestea nu vor reacționa la procesul de albire. Chiar dacă și la fumători albirea este posibilă, efectul acesteia nu durează la fel de mult ca la un nefumător, deoarece dinții vin în contact permanent cu pigmenții din fumul de țigară și cu produșii de gudron. Dacă îți dorești să știi ce presupune albirea prin tehnologia laser, click aici și vei avea acces la toate informațiile necesare.

Pierderea dinților din cauza fumatului

Pierderea dinților în cazul fumătorilor are o prevalență, evident, mai crescută față de nefumători. Toxinele din fumul de țigară afectează sistemul vascular, imunitatea cavității orale și contribuie la distrucția ireversibilă a osului alveolar în care dintele stă.  Așadar, boala parodontală, amplificată de efectele fumatului, afectează stabilitatea dinților pe arcada dentară, ducând la pierderea acestora.

Se pot pune implanturi dentare unui fumător?

În mod ideal, un pacient care este fumător și a avut de suferit din această cauză, prin boala parodontală și pierderea consecutivă a dinților, ar trebui ca acesta să renunțe la acest viciu. Implanturile dentare se pot pune în cavitatea orală a unui fumător cu mențiunea că locul intervențiilor chirurgicale (sinus lifting, augmentare osoasă, grefe gingivale și plasarea implanturilor) se va vindeca mai greu, iar rezultatele pe termen lung pot fi afectate.

Vindecarea va fi compromisă din cauza afectării circulației sangvine de la nivelul osului în care se va pune implantul, iar celulele osoase nu funcționează normal din cauza modificărilor apărute la nivelul metabolismului prin contactul cu fumul de țigară.

Totodată, trebuie luat în considerare un risc ridicat de periimplantită, care este afecțiunea similară parodontozei și apare la nivelul implanturilor. Implanturile dentare necesită o igienă orală riguroasă, vizite periodice la medicul stomatolog, igienizări profesionale și o atenție sporită la obiceiurile orale, pentru a asigura o durată de viață lungă a acestora.

Toate produsele cu tutun cauzează probleme dentare?

Într-un fel sau altul, majoritatea produselor bazate pe tutun afectează cavitatea orală. Dacă fumatul tutunului este intens studiat, pe o perioadă îndelungată, efectele fumatului de tutun încălzit sau al produselor de vaping nu sunt cunoscute, deoarece sunt mult prea recente, iar studiile au avut loc pe termen extrem de limitat.

Pe de altă parte, mestecatul tutunului, folosirea pipei sau fumatul de trabucuri au fost, de asemenea, analizate intens. Printre efectele acestor obiceiuri se numără:

  • apariția cariilor dentare multiple, din cauza conținutul ridicat de zaharuri fermentate în tutunul de mestecat;
  • gingivită cronică și retracții gingivale;
  • cancer oral și leziuni precanceroase.

Vizita la medicul stomatolog ca fumător

Vizitele periodice la medicul stomatolog sunt absolut necesare, fie că pacientul este fumător sau nu, însă cu atât mai importante când există și factori de risc asociați precum fumatul. La fiecare 4-6 luni, pacientul trebuie văzut de un medic stomatolog pentru a vedea starea dinților și a gingiilor, apariția unor noi leziuni carioase și măsurarea pungilor parodontale, dacă există, și cum se prezintă acestea la examinare (prezența sângerării este un indicator al bolii parodontale).

De asemenea, este important ca la aceste intervale de timp să se facă și o igienizare profesională, ce constă în detartraj cu ultrasunete (aici găsești mai multe informații), periaj profesional și airflow. Toate acestea vor ajuta nu doar la sănătatea generală a cavității orale, dar și la aspectul dinților, deoarece mare parte din petele cauzate de consumul de tutun în orice formă pot fi îndepărtate.

Cum te poți lăsa de fumat?

Renunțarea la fumat poate fi un proces dificil, de lungă durată, cu recidive și cu o mulțime de încercări și eșecuri. Prioritizarea și conștientizarea acestui proces reprezintă un prim pas pentru o viață eliberată de un viciu, care afectează organismul pe toate planurile.

Cererea ajutorului unui psihoterapeut specializat în astfel de situații poate contribui la schimbarea obiceiurilor negative cu unele pozitive.

Terapia prin înlocuirea nicotinei cu plasturi care eliberează nicotină s-a demonstrat a fi un succes prin eliminarea senzației de sevraj și reducerea simptomelor acestuia în procesul de renunțare la fumat. Din păcate, aceste dispozitive medicale nu pot fi personalizate în funcție de necesitățile pacientului, deoarece vin predozate. Persoanele care fumează un număr mare de țigări pe zi, de o perioadă lungă de timp, au nevoie de cantități mai mari de nicotină eliberată la nivelul pielii, spre deosebire de cei care fumează mai puține țigări. Probabil și de aceea fumătorii „înrăiți” au dificultăți mai mari de a se lăsa.

Cărțile motivaționale funcționează pentru unele persoane și pot fi o sursă de inspirație pentru cei care vor să facă acest pas.

Mai presus de toate, acest obicei produce disconfort membrilor familiei nefumători, oferă un exemplu negativ celor mici, provoacă neplăceri atunci când nevoia de a fuma este prioritară și afectează sănătatea. A cere ajutor este un exemplu de conștientizare și voință.

Ce să faci dacă nu te poți lăsa de fumat?

Grija pe care pacienții trebuie să o aibă față de sănătatea lor este mai mare, deoarece trebuie verificate periodic diverse organe și sisteme, pentru a descoperi din timp apariția oricărei modificări. Vizitele la medicul stomatolog, cardiolog sau pneumolog sunt esențiale atunci când există un factor de risc constant care amenință bunăstarea organismului. Totodată, se recomandă ca numărul de țigări fumate într-o zi să fie cât mai redus, pentru ca efectele fumatului să fie cât mai limitate.

Există produse speciale pentru igiena dentară a unui fumator?

O igienă orală riguroasă se aplică pentru toată lumea, indiferent de natura persoanei (fumătoare sau nefumătoare). Pasta de dinți trebuie să conțină fluor sau cristale de hidroxiapatită pentru a proteja cât mai bine dinții de leziunile carioase și pentru a contribui la oprirea evoluției cariilor incipiente.

Se pot folosi, într-adevăr, ape de gură pentru a reduce cât mai mult respirația urât mirositoare de după fumat. Atenție la apele de gură care conțin clorhexidină! Acestea pot fi folosite pentru maximum 14 zile deoarece clorhexidina (substanță antiseptică) are proprietatea de a colora dinții după un consum îndelungat. Nu contează dacă produsele sunt destinate sau nu acestei categorii, obiceiurile trebuie păstrate indiferent de stilul de viață.

Chiar dacă igiena este făcută cu conștiinciozitate, efectele fumatului tot vor apărea, din păcate, iar cea mai bună decizie pentru sănătatea tuturor organelor și țesuturilor este renunțarea la acest obicei.

Surse:

  • Adequacy of nicotine replacement and success quitting tobacco in clinical populations: An observational study. Scott Veldhuizen, Anjali Behal, Laurie Zawertailo, Peter Selby
  • Smoking and dental implants. V. Kasat and R. Ladda
  • Implications of tobacco smoking on the oral health of older adults. Rupali Agnihotri and Sumit Gaur
  • Oral health risks of tobacco use and effects of cessation. Saman Warnakulasuriya, Thomas Dietrich, Michael M. Bornstein, Elias Casals Peidró, Philip M. Preshaw, Clemens Walter, Jan L Wennström, Jan Bergström
  • Smoking and tooth discolouration: findings from a national cross-sectional study. Mhd N Alkhatib, Ruth D Holt & Raman Bedi
  • Extrinsic stains and management: A new insight. Sruthy Prathap, H. Rajesh, Vinitha. A. Boloor and Anupama. S. Rao
  • Dental patient awareness of smoking effects on oral health: Comparison of smokers and non-smokers. Khalaf F. Al-Shammaria, Mohamed A. Moussab, Jassem M. Al-Ansaric, Yousif S. Al-Duwairya, Eino J. Honkalad
  • Effect of Long-term Smoking on Whole-mouth Salivary Flow Rate and Oral Health. Maryam Rad, Shahla Kakoie, Fateme Niliye Brojeni,Nasim Pourdamghan
  • Chewing tobacco use and dental caries among U.S. men. Scott L. Tomar, Deborah M. Winn

Articol scris de: