De fiecare dată când mâncăm sau bem ceva, bacteriile încep să se dezvolte în cavitatea bucală. Chiar și în prezența unei igiene orale riguroase ce implică periajul zilnic și folosirea aței dentare, resturile alimentare nu sunt mereu îndepărtate complet, iar mai devreme sau mai târziu, te vei confrunta cu apariția tartrului dentar.

Vizitele la medicul stomatolog, detartrajul/igienizările periodice sunt importante pentru a evita problemele dentare pe care le poate provoca acesta.

Ce este tartrul dentar?

În momentul în care alimentele se combină cu saliva apar depozitele de bacterii care formează placa dentară. Dacă această placă bacteriană nu este îndepărtată la timp, ea evoluează către depunerea de tartru. Practic, dacă ar fi să răspundem mai simplu la întrebarea „Ce este tartrul dentar?”, l-am defini ca un depozit de culoare galbenă sau chiar maro (în cazurile mai grave), prins pe suprafața dintelui, care poate fi îndepărtat doar într-un cabinet stomatologic. Placa bacteriană poate fi îndepărtată acasă, prin periaj, însă tartrul dentar necesită intervenția unui medic.

Cine poate avea tartru dentar?

Depunerile de tartrul pot să apară la orice vârstă, însă există câteva categorii de persoane care sunt predispuse la acumularea de placă bacteriană și, implicit, la apariția tartrului dentar. Fumătorii, persoanele vârstnice, persoanele care au dinții strâmbi sau poartă aparat dentar se pot confrunta mult mai des cu aceste depuneri de tartru dentar.

Cum îți dai seama că ai tartru dentar?

Tartrul dentar se formează de obicei pe suprafața interioară a dintelui, deci poate fi mai greu de observat. Există însă și situații mai grave în care tartrul ajunge și pe partea din față a dinților, afectând grav mai ales estetica danturii. Se mai poate observa și o inflamație a gingiilor în momentul în care tartrul începe să își facă apariția. De multe ori, pacienții nu își dau seama că au tartru și află acest lucru în timpul unei consultații de rutină. Controalele medicale periodice sunt esențiale pentru identificarea tartrului și îndepărtarea lui înainte de a produce alte afecțiuni dentare.

Tipuri de tartru dentar

În funcție de localizarea sa față de gingie, tartrul dentar poate fi supragingival sau subgingival. Ideal ar fi ca tartrul să fie îndepărtat înainte de a ajunge la dentină și la celelalte țesuturi ale dintelui (așa cum se întâmplă în cazul tartrului subgingival).

Tartrul supragingival

Tartrul supragingival este mai ușor de identificat pentru că se află pe suprafața dintelui, chiar deasupra marginii gingivale. Are o culoare albă sau gălbuie, uneori maro sau negru – în cazul persoanelor care fumează sau consumă mult alcool sau cafea. 

Tartrul subgingival

Identificarea tartrului subgingival se realizează doar în urma unui consult stomatologic pentru că acesta nu este la fel de vizibil ca cel supragingival. Apare în general în rândul persoanelor cu vârsta de peste 40 de ani și este mult mai periculos deoarece afectează dentina, osul și țesuturile conjunctive. Tartrul subgingival are o culoare mai închisă, este mai dens, mai dur și mai greu de îndepărtat.

Tartrul dentar: cauze

La baza apariției tartrului dentar este întotdeauna igiena orală precară. Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată la timp, în doar câteva zile se formează tartrul dentar, iar procedura de eliminare a tartrului dentar poate fi realizată doar la un cabinet stomatologic, cu instrumentele potrivite (nu se recomandă să încerci îndepărtarea tartrului dentar acasă).

În afară de igiena orală precară există și alte cauze care pot duce la apariția acestor depozite pe suprafața dinților. Tartrul dentar are următoarele cauze posibile:

  • malocluzia – dinții strâmbi care împiedică periajul corect și îndepărtarea resturilor alimentare;
  • alimentația nesănătoasă – consumul de alimente bogate în carbohidrați sau zaharuri simple, băuturi răcoritoare, dulciuri, bomboane etc.;
  • calitatea salivei – un nivel scăzut de salivă sau o concentrație mare de uree în salivă reprezintă un factor de risc pentru apariția tartrului;
  • tulburări de metabolism – determină modificări în compoziția salivei;
  • administrarea anumitor medicamente (exemplu: antibiotice);
  • fumatul și consumul de alcool.

Complicatii pe care le poate avea tartrul dentar netratat

Tartrul dentar netratat la timp nu afectează doar estetica zâmbetului, ci poate duce la multe complicații la nivelul dinților și al gingiilor. În cazurile extrem de grave, tartrul poate duce chiar la pierderea dinților.

Cariile dentare

Multe carii dentare ar putea fi evitate dacă placa bacteriană ar fi îndepărtată la timp, înainte de a se transforma în tartru. Cariile dentare reprezintă una dintre cele mai frecvente complicații ale tartrului – acizii produși de bacteriile depuse distrug treptat smalțul dinților și provoacă apariția cariilor. Mulți pacienți descoperă că au aceste depozite pe suprafața dinților chiar în momentul în care merg să trateze o carie dentară. Ca să nu ajungi într-o astfel de situație, asigură-te că ai o igienă orală riguroasă.

Retracția gingivala

Depunerile de tartru pot irita gingia și pot provoca retracția gingivală. Lucrurile se agravează în această situație pentru că gingia lasă rădăcina descoperită, iar resturile alimentare se pot depune ușor în acest spațiu. Dacă nu este tratată retracția gingivală, ea se transformă în gingivită și, în cele din urmă, în parodontoză.

Gingivita

Gingivita este o inflamație a gingiilor, considerată primul stadiu al bolii parodontale. Acumularea plăcii bacteriene în exces și transformarea ei în tartru duce la inflamarea gingiei. Cu cât tartrul rămâne mai mult pe suprafața gingiilor, cu atât le va irita și mai tare, producând disconfort și sângerări la periaj.

Parodontoza

Parodontoza este cea mai gravă afecțiune care poate fi produsă de tartru. Dacă tartrul nu este îndepărtat și gingivita nu este tratată, apar pungile parodontale formate din bacterii, fragmente de os necrozat și tartru. Parodontoza netratată duce în cele din urmă la pierderea dinților. De la formarea tartrului până la apariția pungilor parodontale și pierderea dinților este doar un pas. 

Vizitele regulate la medicul stomatolog și eliminarea tartrului te ajută să eviți aceste complicații și să te bucuri mereu de o dantură sănătoasă și un zâmbet deosebit.

Tratament pentru tartru dentar

Mulți pacienți se întreabă cu ce se curăță dinții de tartru, acasă. În momentul în care placa bacteriană începe să se transforme în tartru, nu se mai poate face nimic acasă (deci dacă te gândești la metode de curățare a tartrului de pe dinți acasă, ar fi bine să abandonezi ideea pentru că nu vei avea succes). Înlăturarea tartrului este posibilă doar în cabinetul stomatologic, prin intermediul unei tehnici numite detartraj profesional.

Detartrajul, air flow-ul și periajul profesional

Dacă te întrebi cum scăpăm de tartru în cabinetul stomatologic, răspunsul este simplu: detartraj, air flow și periaj profesional. Detartrajul este o procedură ce presupune îndepărtarea depozitelor de tartru de pe suprafața dinților cu ajutorul unui aparat ultrasonic sau sonic. Nu este o procedură dureroasă, însă pacienții care au o sensibilitate dentară s-ar putea să simtă un ușor disconfort. Mai multe detalii despre detartrajul profesional poți citi aici.

Air flow-ul este o procedură ce vine în completarea detartrajului pentru a îndepărta depozitele supragingivale din locurile greu accesibile. Se folosește un jet de aer, apă și pulbere specială pe bază nu numai pentru a curăța în profunzime, ci și pentru a netezi suprafața dentară. Același rol îl are și periajul profesional ce se realizează cu o periuță din cauciuc și o pastă abrazivă specială. La finalul acestor proceduri vei avea o dantură curată și o respirație proaspătă.

Metode de prevenire a tartrului dentar

Există câteva obiceiuri sănătoase pe care le poți adopta pentru a preveni apariția tartrului dentar:

  • Periajul corect al dinților de două ori pe zi.
  • Folosirea aței dentare pentru îndepărtarea resturilor alimentare.
  • Folosirea dușului bucal la recomandarea medicului.
  • Folosirea apei de gură cu proprietăți antiseptice.
  • Consumul de alimente care au rolul de curăța dinții și de a crește cantitatea de salivă, cum ar fi merele sau morcovii.
  • Evitarea consumului de alimente moi și lipicioase pentru că favorizează acumularea plăcii bacteriene.
  • Renunțarea la fumat.
  • Vizite regulate la medicul stomatolog.

Este important de precizat faptul că, în cele din urmă, tartrul dentar poate să își facă apariția, chiar dacă urmezi toate aceste sfaturi. Însă, dacă mergi periodic la medic, el va fi foarte simplu de curățat înainte de a produce alte afecțiuni dentare. Se recomandă detartrajul profesional de două ori pe an, în funcție de necesități.

Periajul dentar corect: cum se face?

Dintre toate metodele de prevenție enumerate mai sus, cel mai importantă rămâne periajul dentar corect. Periajul agresiv sau folosirea unei periuțe de dinți necorespunzătoare nu ajută la înlăturarea eficientă a resturilor alimentare și poate provoca în timp distrugerea smalțului dinților. Iată câteva recomandări pe care ar fi bine să le urmezi pentru păstrarea sănătății orale:

  • Evită periuțele de dinți cu peri duri și schimbă periuța o dată la trei luni sau chiar mai devreme, dacă este necesar.
  • Ține periuța de dinți la un unghi de 45 grade față de gingie – în acest fel vei reuși să cureți și resturile alimentare depozitate la marginea gingiei sau sub gingie.
  • Adoptă un periaj gentil și acordă timpul necesar periajului – se recomandă ca periajul să dureze minim 2 minute (minim 30 secunde pentru fiecare cadran al cavității bucale),
  • Nu uita de curățarea părții interioare a dinților – aici se formează prima dată tartrul.

Articol scris de: