Rezultatele unui studiu nou pe tema factorilor de risc și tema prevenției bolilor cardiovasculare au fost prezentate vara aceasta la Congresul din 2021 al Societății Europene de Cardiologie (European Society of Cardiology).
Boala parodontală este asociată cu un risc crescut de boală cardiovasculară: cu cât parodontita (așa cum mai este denumită boala parodontală) este mai severă, cu atât acest risc este mai mare. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile prezentate în august 2021 la Congresul Societății Europene de Cardiologie (European Society of Cardiology – ESC). Asocierea dintre boala parodontală și bolile cardiovasculare a fost îndeosebi evidentă în rândul pacienților care au suferit în trecut un infarct miocardic (atac de cord).
Autorul acestui studiu, dr. Giulia Ferrannini de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, a declarat că: „Studiul nostru sugerează că programele de screening în privința sănătății dentare, inclusiv controalele regulate și educarea pacientului cu privire la igiena dentară corectă ar putea ajuta la prevenirea primului și următoarelor evenimente cardiace”, se arată pe site-ul oficial al Societății Europene de Cardiologie, www.escardio.org.
Studiul suedez, intitulat PAROKRANK, a arătat anterior că parodontita (termen sinonim cu „boala parodontală”) a fost semnificativ mai frecvent întâlnită în cazul pacienților care au suferit prima dată un infarct miocardic, în comparație cu persoanele sănătoase de aceeași vârstă și de același sex și care locuiesc în aceeași zonă geografică, arată sursa citată.
Această perioadă lungă de urmărire a participanților la studiul PAROKRANK a investigat dacă prezența bolii parodontale, atât în cazul pacienților care au suferit un atac de cord, cât și în cazul omologilor lor sănătoși, a fost sau nu corelată cu un risc crescut de noi evenimente cardiovasculare majore de-a lungul timpului.
Analiza aceasta a inclus, în total, 1.587 de participanți, cu o vârstă medie de 62 de ani. Participanții au fost supuși unei examinări a dinților între anii 2010 și 2014. Dintre aceștia, 985 au fost considerați ca fiind sănătoși, 489 aveau o formă moderată de parodontită, iar 113 aveau o formă severă de parodontită.
Participanții au fost apoi urmăriți pe o anumită perioadă de timp, pentru a se vedea care este ocurența evenimentelor cardiovasculare și ocurența decesului. Ceea ce au urmărit cercetătorii, în esență, a fost un mix de decese indiferent de cauză, fie că era vorba despre infarct miocardic non-fatal sau de un accident vascular cerebral non-fatal ori de o insuficiență cardiacă severă. Datele din perioada de urmărire (de follow-up) au fost colectate până la finalul anului 2018 din registrele naționale ale pacienților din Suedia și din registrele naționale cu informații despre decesele la nivelul populației acestei țări.
În timpul perioadei de urmărire (care a avut o durată de 6,2 ani, în medie), au existat 205 de evenimente din categoria celor pe care le-au urmărit cercetătorii suedezi. În cohorta generală de persoane, pacienții cu parodontită (care aveau boala încă de la începutul studiului) au avut un risc cu 49% mai mare de a suferi un eveniment cardiovascular, în comparație cu cei care aveau gingiile sănătoase. Probabilitatea ca unei boli cardiovasculare sau unui eveniment cardiovascular major a crescut odată cu creșterea severității bolii parodontale.
Atunci când pacienții care au supraviețuit unui infarct miocardic și persoanele sănătoase din grupurile de control au fost evaluați separat, relația dintre severitatea bolii parodontale și un eveniment cardiovascular major (numit „primary endpoint” – adică acea combinație ce includea decesele indiferent de cauză, atacul de cord non-fatal sau un AVC non-fatal, ori insuficiența cardiacă severă) a fost semnificativă doar pentru pacienți, nu și pentru persoanele sănătoase.
„Riscul de a suferi un eveniment cardiovascular în timpul perioadei de urmărire a fost mai mare în cazul participanților care aveau parodontită, iar acest risc a crescut în paralel cu severitatea ei. Acest aspect a fost în mod deosebit aparent în cazul pacienților care suferiseră deja un infarct miocardic”, a declarat dr. Giulia Ferrannini, într-un comunicat preluat de site-ul Societății Europene de Cardiologie.
Aceasta a adăugat că echipa sa de cercetători a admis fără dovezi că leziunile ce apar la nivelul țesuturilor parodontale la oamenii diagnosticați cu boală parodontale pot facilita transferul de microorganisme în fluxul sangvin. Acest lucru ar putea accelera modificările severe și dăunătoare în interiorul vaselor de sânge și/sau să sporească inflamația sistemică despre care se știe că este dăunătoare pentru vasele de sânge.
De aceea, a conchis dr. Giulia Ferrannini, este important să se sublinieze că, în Suedia, calitatea îngrijirilor este una ridicată, după cum o confirmă numărul total destul de mic de evenimente cardiovasculare adverse în timpul perioadei de follow-up. În ciuda acestui lucru, spune cercetătoarea, boala parodontală a fost asociată cu o probabilitate mai ridicată de boală cardiovasculară sau de deces.
Referințe bibliografice:
- Periodontitis and cardiovascular outcome – a prospective follow-up of the PAROKRANK cohort.
- Rydén L, Buhlin K, Ekstrand E, et al. Periodontitis increases the risk of a first myocardial infarction: A report from the PAROKRANK study. Circulation. 2016;
- https://www.escardio.org/The-ESC/Press-Office/Press-releases/Gum-disease-linked-with-new-onset-heart-disease
Articol scris de:
„Am visat să devin un medic altfel, la care oamenii să vină cu bucurie. Încă de când am terminat facultatea am scris pe cărțile mele de vizită The Gentle Dentist și nu era o simplă declarație de intenție: comunicam cu pacientul clar și îi explicam pașii intervenției, astfel încât să uite de teama de stomatolog.”