Placa bacteriană, o peliculă lipicioasă formată în mod natural în urma acumulării de bacterii, toxine sau resturi alimentare în cavitatea bucală, poate determina, în lipsa unei bune igiene orale, apariția cariilor dentare și dezvoltarea afecțiunilor parodontale. Gingivita, o formă ușoară a bolii parodontale, caracterizată prin inflamația superficială a gingiilor, este asociată cu acumularea de placă bacteriană sau tartru.
Ce este placa dentară?
Placa bacteriană (sau placa dentară) reprezintă un biofilm polimicrobian (agregat de microorganisme care aderă la suprafață dinților) care apare în mod natural la câteva ore de la ultimul periaj dentar și care acoperă întreaga suprafață dentară. Placa bacteriană poate fi eliminată printr-un periaj corect al dinților, însoțit de alte metode de igienizare a cavității bucale. Atunci când nu este eliminată la timp, placa dentară determină formarea tartrului, o substanță calcaroasă care nu poate fi eliminată decât de către medicul stomatolog și care predispune la numeroase probleme de sănătate dentară.
Cum prevenim acumularea plăcii bacteriene?
Periajul dentar efectuat în mod corect, de sus în jos, cu mișcări dinspre gingie către dinte, cu ajutorul unei periuțe dentare adaptate nevoilor personale, poate ajuta la eliminarea aproape în întregime a plăcii dentare. Pentru a fi eficient, periajul dentar trebuie realizat de două ori pe zi, folosind o pastă de dinți pe bază de fluor. Ața dentară, folosită pentru eliminarea resturilor alimentare rămase în spațiile interdentare, împreună cu dușul bucal sau apa de gură, ne pot ajuta, de asemenea, să prevenim placa bacteriană și tartrul.
Care sunt cauzele formării plăcii bacteriene?
Placa bacteriană se formează în mod natural ca urmare a proliferării bacteriene, pe fondul umidității și acidității crescute din cavitatea bucală. Alimentele consumate, în mod special cele bogate în amidon și zaharuri, împreună cu lichidele bogate în zaharuri, favorizează creșterea și dezvoltarea bacteriilor și, implicit, formarea plăcii bacteriene. Nu doar alimentația, ci și vârstă unei persoane, cantitatea de salivă produsă sau igiena orală pot influența modul în care se formează placa bacteriană și tartrul.
Cum știu dacă am acumulare de placă bacteriană?
Placa bacteriană, în primele etape ale formării sale, nu poate fi văzută cu ochiul liber. Placa bacteriană se găsește cel mai frecvent la nivelul molarilor, de regulă din cauza tehnicilor greșite de periaj dentar, care pot împinge bacteriile în acele zone. Dacă nu este eliminată la timp, placa bacteriană se poate calcifica, devenind tartru, fiind mult mai dificil de eliminat. Tartrul dentar, datorită culorii sale alb-gălbuie, poate fi văzut cu ochiul liber.
Există o pasta de dinți pentru placa bacteriană, ce conține un agent specific de colorare. Aceasta poate fi folosită pentru a identifica placa bacteriană, în urma utilizării acesteia placa devenind colorată.
Care este procesul de acumulare a plăcii bacteriene?
Etapele formării plăcii bacteriene includ formarea peliculei, aderarea reversibilă a bacteriilor la pelicula formată, multiplicarea bacteriilor, formarea și, ulterior, maturarea biofilmului. În ultima etapă, care de regulă survine la un interval de 30 de zile de la formarea inițială a peliculei, biofilmului polimicrobian se transformă în tartru. În primele etape, eliminarea plăcii bacteriene se poate realiza prin simplu periaj dentar.
Care este diferența dintre tartru și placă bacteriană?
Tartrul dentar reprezintă ultima etapă de formare a plăcii bacteriene, o fază de maturare în care placa se mineralizează și devine dură. Comparativ cu placa bacteriană, care este normală și care poate fi eliminată prin periaj dentar și printr-o bună igienă orală, tartrul nu poate fi eliminat decât de către medicul stomatolog. Consecință a unei igiene orale deficitare și a unei alimentații bogate în zaharuri, tartrul poate provoca numeroase probleme de sănătate.
Cum ne poate afecta placa bacteriană?
În primele etape, placa bacteriană ajunsă într-o fază de calcifiere se poate face responsabilă pentru apariția cariilor. Ulterior, în lipsa unui tratament, pot apărea afecțiuni gingivale, care pot predispune la căderea dinților. Principalele consecințe ale depunerii plăcii bacteriene sunt:
Cariile dentare
Caracterizate prin demineralizarea smalțului dentar, cariile dentare sunt cauzate de acțiunea bacteriilor de pe suprafața dinților. Deși oricine poate dezvolta carii dentare, persoanele cu o igienă orală deficitară și care consumă cantități mari de alimente bogate în zaharuri sunt mai susceptibile riscului. Placa bacteriană și tartrul, împreună cu expunerea redusă la fluor, sunt, însă, principalii factori care cresc riscul de a dezvolta carii dentare.
Gingivita
Afecțiune inflamatorie ce poate fi cauzată de depunerile de placă bacteriană din jurul țesuturilor gingivale. Gingivita determinată de depunerile de placă bacteriană sau de tartru este reversibilă, în condițiile în care depunerile sunt eliminate înainte ca țesuturile de susținere ale dinților să fie afectate. Gingivita netratată poate evolua către parodontită, o afecțiune de o severitate mai mare, ireversibilă, care poate duce la pierderea dinților.
Parodontoza
Parodontoză este o infecție severă a gingiilor care poate cauza slăbirea sau chiar pierderea dinților, cauzată în principal de depunerile persistente de placă bacteriană și tartru. Deși este ușor de prevenit, parodontoza este una dintre cele mai frecvente afecțiuni, peste 70% dintre persoanele trecute de 65 de ani având o formă de boală parodontală. În lipsa tratamentului, parodontoza predispune nu doar la pierderea dinților, ci și la o serie de afecțiuni cronice de sănătate. Conform studiilor, persoanele cu parodontoză prezintă un risc de două până la trei ori mai mare de a avea un atac de cord, un accident vascular cerebral sau un alt eveniment cardiovascular grav.
Cum eliminăm eficient placa bacteriană: îndepărtare placă bacteriană
Periajul dentar efectuat în mod corect, de două ori pe zi, reprezintă primul pas care trebuie făcut pentru îndepărtarea plăcii bacteriene. De asemenea, placa bacteriană împreună cu tartrul, atunci când există depuneri calcaroase, pot fi îndepărtate în cabinetul medicului stomatolog, printr-un detartraj și un periaj profesional. Vizitele periodice la cabinetul stomatologic, chiar și în absența unor probleme de sănătate orală, se pot dovedi esențiale în prevenirea unor probleme grave de sănătate orală. Alte metode de îndepărtare a plăcii bacteriene includ:
– folosirea zilnică a aței dentare, a apei de gură și a dușului bucal pentru eliminarea plăcii bacteriene din spațiile interdentare și din zonele în care periuța nu poate pătrunde;
– limitarea consumului de alimente bogate în zaharuri și înlocuirea acestora cu alimente cu un conținut ridicat de apă.
Articol scris de:
„De ce am ales parodontologia? Pentru ca este domeniul cel mai dinamic din stomatologie si care presupune munca in echipa. Este specialitatea in care pacientii au nevoie de o abordare holistica , de o viziune interdisciplinara si de un medic parodontolog care sa le fie alaturi cat mai mult timp.”