Halena, termen utilizat în limbajul medical pentru a descrie respirația urât mirositoare, poate influența sănătatea fizică și psihică a unui individ, fiind asociată adesea cu probleme de sănătate orală și cu o stimă de sine scăzută.

În majoritatea cazurilor, halena (sau halitoza) este cauzată de gura uscată, consumul anumitor alimente și de unele afecțiuni orale.

Ce este halena/halitoza?

Halena sau halitoza reprezintă o problemă de sănătate orală caracterizată printr-un miros neplăcut și persistent al respirației, care nu poate fi eliminat decât parțial și pentru un interval scurt de timp cu ajutorul produselor de igienă orală. Deoarece respirația urât mirositoare persistentă poate semnala o afecțiune dentară sau gingivală, vizita la medicul dentist nu trebuie amânată. 

Cauzele apariției halenei: de unde vine halena?

În majoritatea cazurilor, halena apare în urma degradării resturilor alimentare din cavitatea bucală, proces care duce la formarea compușilor de sulf. Interacțiunea bacteriilor din cavitatea bucală cu aminoacizii din alimente poate duce, de asemenea, la formarea compușilor sulfurici.

Principalele cauze ale halenei includ:

Igiena orală deficitară 

Periajul dinților efectuat în mod eronat, de mai puțin de două ori pe zi, cât și neutilizarea aței dentare, predispun la apariția halenei. Îngrijirea necorespunzătoare a cavității bucale duce la acumularea pe dinți și gingii a alimentelor degradate, care se descompun și determină prezența mirosului neplăcut al respirației. În cazul persoanelor care poartă o proteză dentară, curățarea necorespunzătoare a acesteia poate fi, de asemenea, o potențială cauză pentru halitoză. 

Boala parodontală 

Respirația urât mirositoare, împreună cu disgeuzia (percepția unui gust descris ca fiind neplăcut în gură) reprezintă simptomele principale pentru boala parodontală (termen folosit pentru a descrie un spectru larg de afecțiuni gingivale). 

Gură uscată (xerostomia) 

Scăderea producției de salivă din gură duce la creșterea cantității de resturi și particule alimentare și implicit a cantității de bacterii din cavitatea orală. Uscăciunea gurii predispune la halenă și poate avea numeroase cauze, inclusiv administrarea anumitor medicamente. 

Fumatul 

Persoanele fumătoare se plâng adesea de un miros urât în nas sau în gură, lucru determinat de substanțele regăsite în tutun. Pentru fumători, nu doar mirosul neplăcut al gurii reprezintă un motiv de îngrijorare, ci și riscul mai mare de boală parodontală, iritații gingivale sau cancer bucal. 

Anumite afecțiuni 

Unele boli cronice, dar și infecțiile localizate la nivelul cavității bucale sau al sinusurilor, pot determina apariția respirației urât mirositoare. Halena poate fi un simptom al refluxului gastroesofagian, diabetului, bronșitei, sinuzitei, cât și al bolilor gastrointestinale, hepatice sau renale. 

Diagnosticarea halenei

Halitoza poate fi diagnosticată printr-un consult la medicului stomatolog, în urma unui examen oral complet. În timpul investigației, medicul poate utiliza detectoare speciale pentru miros, precum un halimetru (dispozitiv care măsoară hidrogenul sulfurat din aerul expirat). În majoritatea cazurilor, însă, diagnosticul se pune clinic, pe baza simptomelor raportate și a eventualelor probleme orale identificate. 

Simptomele halenei (halitozei)

Halena se manifestă preponderent printr-un miros neplăcut al gurii, care poate afecta relațiile sociale. Mirosul este de regulă mai puternic dimineața sau după consumul anumitor alimente, precum usturoi, ceapă sau conopidă. Alte simptome includ: 

  • apariția unor secreții albe pe limbă;
  • picurare post-nazală;
  • îngroșarea salivei;
  • reducerea cantității de salivă produsă;
  • un gust metalic acru resimțit în mod constant.

Prevenția respirației urât mirositoare

Halena poate fi prevenită sau diminuată prin adoptarea unor obiceiuri simple. Totodată, vizita la medicul stomatolog se impune pentru tratarea cauzei de bază care a dus la apariția mirosului neplăcut în gură. Metodele de prevenție a respirației urât mirositoare includ:

  • perierea dentară de două ori pe zi, folosind o pastă de dinți pe bază de fluor;
  • utilizarea aței dentare în fiecare zi, preferabil după perierea dinților;
  • renunțarea la fumat;
  • consumul unor alimente sănătoase, care promovează producția de salivă, precum mere sau morcovi;
  • curățarea protezei dentare (pentru persoanele care utilizează astfel de dispozitive);
  • vizitele regulate la medicul dentist. 

Produse care pot ajuta la prevenirea halenei

Spălarea corectă a dinților, renunțarea la tutun sau consumul cu regularitate al alimentelor benefice pentru sănătatea orală nu reprezintă singurele modalități de prevenire a respirației urât mirositoare. Există, de asemenea, anumite produse care pot fi folosite în acest sens, precum:

  • apa de gură (utilizată pentru eliminarea bacteriilor dăunătoare din cavitatea bucală, de regulă după periajul dentar, apa de gură poate îmbunătății mirosul gurii);
  • ața dentară (alimentele rămase în spațiile interdentare, care nu pot fi eliminate în totalitate prin periajul dentar, pot fi o cauză pentru respirația urât mirositoare – ața dentară elimină în totalitate resturile alimentare și previne astfel acumularea de bacterii și implicit un miros urât în gură);
  • guma de mestecat cu arome, fără zahăr (poate crește secreția salivară și poate masca mirosul neplăcut, efectul fiind însă unul temporar);
  • saliva artificială (sub formă de spray sau gel, reprezintă un substituent al salivei naturale și poate fi folosit pentru a reduce halena cauzată de gura uscată).

Tipuri de halenă/halitoză

Halena (halitoza) poate fi clasificată, în funcție de cauzele sale sau de perioada de manifestare, astfel:

Halitoza intraorală

Mirosul neplăcut provenit din gură este determinat sau agravat de o afecțiune orală, cel mai frecvent de boli ale gingiilor, precum gingivita sau parodontoză. Totodată, anumiți factori secundari, precum gura uscată sau fumatul, pot fi asociați cu halitoza intraorală. 

Halitoza extraorală

Comparativ cu halitoza intraorală, cea extraorală este determinată de o afecțiune care implică alte regiuni ale corpului, însă nu cavitatea bucală. Astfel, în halitoza extraorală, respirația urât mirositoare este cauzată de regulă de probleme care implică laringele, pasajele nazale sau paranazale, căile respiratorii inferioare sau tractul digestiv superior. În plus, anumite afecțiuni de sănătate, precum diabetul, ciroza, uremia sau insuficiența renală pot crea un miros neplăcut al gurii. 

Halitoza psihogenă sau halitofobia

Halitofobia descrie senzația eronată a unui pacient tratat anterior pentru halitoză cu privire la un miros neplăcut emanat în urma respirației, deși respirația sa nu miroase. Pacienții cu halitoză psihogenă necesită consiliere psihologică.

Halitoza temporară sau ocazională

Determinată de infecții acute sau de consumul anumitor alimente, halitoza temporară este, după cum indică și denumirea sa, o problemă temporară care de regulă se remite în termen de câteva zile sau săptămâni, fără consecințe asupra sănătății individului. 

Tratament halitoză: cum scapi de respirația urât mirositoare?

Înainte de a alege cel mai bun tratament pentru halenă, este necesară stabilirea cauzei care a dus la apariția mirosului neplăcut în gură, printr-o examinare clinică detaliată. Măsurile incipiente depind de anumiți factori, precum obiceiurile anterioare cu privire la periajul dentar sau condițiile preexistente de sănătate. În cazul persoanelor cu o rutină de îngrijire dentară sănătoasă, deoarece cauzele halenei ar putea fi unele extraorale, tratamentul pentru halenă presupune tratarea unei afecțiuni asociate. 

Pentru pacienții cu halenă intraorală, a cărei cauză este adesea parodontoza, tratamentul poate fi inițiat doar de către medicul dentist. În fazele inițiale ale bolii parodontale, tratamentul include detartrajul și planarea radiculară, proceduri care pot reduce severitatea inflamației gingivale și elimina bacteriile din gură. În fazele avansate, tratamentul parodontozei este realizat cu ajutorul unor lasere de înaltă precizie. 

Respirație urât mirositoare: tratament naturist?

Eficacitatea tratamentelor naturiste împotriva halenei poate fi diferită de la o persoană la alta, de cele mai multe ori din cauza abordării unor astfel de terapii prin auto-raportare la propriile simptome, fără a avea un diagnostic pus de către medicul dentist. Din acest motiv, înainte de utilizarea unui tratament naturist împotriva respirației urât mirositoare, se recomandă un consult de specialitate efectuat în cabinetul medicului dentist.

Remediile naturiste pentru halenă includ: 

  • consumul anumitor condimente bogate în clorofilă, care pot neutraliza mirosul neplăcut (precum pătrunjel sau mărar);
  • clătirea gurii cu soluție salină sau cu bicarbonat de sodiu (ambele pot ajuta la reducerea cantității de bacterii din gură, însă cu o eficacitate semnificativ mai redusă decât a apei de gură);
  • hidratarea corectă (consumul unei cantități suficiente de apă ajută la creșterea secreției de salivă și previne creșterea cantității de bacterii din gură).  

Respirație urât mirositoare la copii

Nu doar adulții, ci și copiii se pot confruntă cu halena, cauzele fiind însă adesea diferite. Dacă în cazul adulților un miros urât al gurii poate semnala probleme serioase de sănătate orală, în cazul copiilor cel mai frecvent cauza halenei este îngrijirea deficitară a cavității bucale. Educarea copilului cu privire la modul în care ar trebui să se spele corect pe dinți este adesea suficientă pentru a îndepărta mirosul neplăcut al gurii. Vizita la medicul dentist se recomandă pentru identificarea cu precizie a cauzei halenei, inclusiv la copii, cât și pentru educarea acestora pentru a-și curăță corect dantura.

Articol scris de: