Cea mai frecventă complicație a unei boli parodontale care nu a fost tratată este pierderea unuia sau a mai multor dinți. Însă trebuie să reținem că parodontita poate avea un impact major asupra sănătății și în alte moduri, iar unele pot părea surprinzătoare.

Disfuncție erectilă

Potrivit oamenilor de știință, boala parodontală ar putea să crească riscul de disfuncție erectilă. De exemplu, autorii unei lucrări din 2016** au identificat o asociere între disfuncția erectilă și bolile parodontale. Oamenii de știință au sugerat la acea verme că „medicii ar trebui să îi trimită pe pacienții care suferă de disfuncție erectilă la un medic dentist, pentru o evaluare completă comprehensivă și pentru un tratament optim în ceea ce privește problemele cavității orale”.

Cu toate acestea, întrucât disfuncția erectilă și bolile parodontale au factori de risc în comun, printre care se află și diabetul zaharat și fumatul, pentru oamenii de știință a fost foarte dificil să lămurească dacă bolile parodontale sunt un factor de risc independent pentru disfunția erectilă.

Tot inflamația ar fi de vină și în această corelație. Chiar dacă pentru mulți domni nu pare să existe vreo legătură între disfuncția erectilă și sănătatea gingiilor, există mai multe moduri prin care acestea ar putea să se influențeze una pe cealaltă. Aici intră în ecuație inflamația. Atunci când apare inflamație într-o anumită zonă a corpului, în acest caz, în gură, ea se poate răspândi prin intermediul unor „mesageri” chimici și poate ajunge în sânge, iar din sânge, inflamația poate avea un impact asupra altor regiuni ale organismului.

Când în organism – la unii pacienți bărbați – apare o stare proinflamatorie, care poate împiedica vasodilatația în penis (și, în consecință, împiedică erecția), poate crește în acest mod riscul de disfuncție erectilă. Chiar și așa, corelația dintre bolile parodontale și disfuncția erectilă nu a fost dovedită definitiv, iar experții spun că sunt necesare studii de dimensiuni mai mari pentru a dovedi legătura.

Risc crescut de demență

Un studiu din 2019 a adus o serie de dovezi în plus în ceea ce privește asocierea dintre boala parodontală severă (parodontita cronică) și un risc foarte înalt de demență. Folosind datele dintr-un program național de screening, cercetătorii de la Seoul National University din Coreea de Sud au analizat corelația dintre parodontita cronică și demență. În lucrarea pe care au publicat-o în „Journal of the American Geriatrics Society”, oamenii de știință au descris cum au găsit o asociere modestă între boala parodontală severă și demență, concluzii care sunt compatibile cu unele studii anterioare.

Echipa de cercetători a analizat informațiile de la 262.349 de persoane cu vârste peste 50 de ani. Analiza a scos la iveală faptul că persoanele care au primit un diagnostic de parodontită cronică au avut un risc cu 6% mai mare de a dezvolta demență, în comparație cu cele care nu au avut o boală parodontală. Riscul a fost semnificativ mai mare pentru acele persoane care au dezvoltat Alzheimer. Din păcate, studiul a avut unele limitări, iar rezultatele nu au putut dovedi că parodontita cauzează demență. Rezultatele pot doar să sugereze o legătură între cele două.

Probleme în funcționarea inimii

Unii oameni de știință spun că există o corelație între bolile cardiovasculare și bolile parodontală. Există chiar unele teorii referitoare la modul în care aceste două afecțiuni ar putea fi legate între ele. Unii experți cred că asocierea ar putea avea legătură cu inflamația. Este posibil ca inflamația gingiilor să declanșeze, în cascadă, o serie de efecte care, în cele din urmă, pot duce la inflamația din sistemul cardiovascular.

O altă teorie este cea care spune că asocierea dintre bolile inimii și bolile parodontale ar putea să se datoreze bacteriilor. De exemplu, bacteriile din gingii pot să pătrundă în vasele de sânge și pot să fie „propulsate” în zone îndepărtate din corp, cum ar fi la inimă. În mușchiul inimii, bacteriile acestea pot cauza inflamație și pot dăuna. Un argument în favoarea acestei teorii, care ar arăta că acest lucru este posibil, are legătură cu faptul că oamenii de știință au arătat că Porphyromonas gingivalis este specia de bacterii care se găsește cel mai adesea în arterele coronare (acele vase de sânge care hrănesc mușchiul inimii).

Funcția respiratorie este redusă

Cavitatea bucală (gura) este o cale comună către gingii și plămâni și tocmai din acest motiv ea poate crea o asociere între bolile parodontale și afecțiunile pulmonare. Un studiu publicat în februarie 2019 a analizat dosarele medicale a 1.380 de bărbați. Autorii studiului au descoperit o corelație semnificativă între parodontita cronică și o reducere a funcției respiratorii. Explicația ar putea fi, încă o dată, inflamația, întrucât experții cred că inflamația ar putea fi legătura dintre cele două.

Bacteriile prezente în cavitatea bucală ar putea fi respirate și astfel ar putea ajunge în plămâni, dincolo de rolul lor probabil în ceea ce privește inflamația. Odată ce ajung în plămâni, bacteriile ar putea declanșa infecții care duc direct la inflamație.

O metaanaliză* din 2016, de exemplu, a investigat potențialele legături între boala parodontală și cancerul pulmonar, iar autorii cercetării au tras concluzia că pacienții cu parodontită au un risc crescut de a dezvolta cancer pulmonar.

Bibliografie:

*Periodontal Disease and Incident Lung Cancer Risk: A Meta‐Analysis of Cohort Studies; în Journal of Periodontology; Xian‐Tao Zeng, Ling‐Yun Xia, Yong‐Gang Zhang, Sheng Li, Wei‐Dong Leng, Joey S.W. Kwong, 1 octombrie 2016; https://doi.org/10.1902/jop.2016.150597

** Varela Kellesarian, Sergio & Varela Kellesarian, Tammy & Ros Malignaggi, Vanessa & Al-Askar, Mansour & Ghanem, Alexis & Malmström, Hans & Javed, Fawad. (2016). Association Between Periodontal Disease and Erectile Dysfunction: A Systematic Review. American Journal of Men’s Health. 12. 10.1177/1557988316639050.

Articol scris de: