Scrâșnitul din dinți sau bruxismul (care este termenul medical) este un obicei destul de întâlnit la copiii cu vârste sub 11 ani, astfel încât de multe ori este considerat ceva normal.
Bruxismul poate ridica, însă, semne de îngrijorare atunci când apar dureri, uzura severă a dinților și dificultăți în ceea ce privește somnul. Cauzele scrâșnitului dinților nu sunt cunoscute în totalitate, însă stresul psihologic este considerat un factor major.
Ce este bruxismul sau scrâșnitul din dinți?
Acest termen se referă la mișcarea dinților și la încleștarea maxilarelor fără a realiza o activitate funcțională, precum masticația, vorbirea sau înghițirea alimentelor/salivei. Aceste forțe parafuncționale repetate pot dăuna dinților atunci când au loc obiceiuri realizate în mod inconștient – cu alte cuvinte, persoana nu este conștientă că scrâșnește din dinți.
Copiii sunt cei mai predispuși la crearea unor obiceiuri inconștiente, precum roaderea unghiilor (obicei numit onicofagie), sugerea degetului sau sugerea obrajilor. Încleștarea sau scrâșnitul dinților în timpul zilei apare, în general, în situații de stres sau de concentrare intensă. Dacă, însă, copilului îi este atrasă atenția, el se poate opri sau își poate corecta obiceiul. În timpul nopții, însă, nu poate fi întrerupt conștient – vorbim de așa-numitul bruxism nocturn.
Experții spun că bruxismul este un obicei frecvent întâlnit la copii și că există un număr mare de copilași care scrâșnesc dinții sau își încleștează maxilarele însă, în timp, vor depăși această etapă. Important de reținut ar fi faptul că bruxismul are loc, de cele mai multe ori, în timpul orelor de somn profund sau atunci când copilul este foarte stresat.
Categorii de copii predispuse la bruxism
La bebelușii sănătoși, bruxismul poate începe la vârsta de un an, imediat după apariția dinților frontali. La copiii mici, scrâșnitul dinților se poate datora imaturității sistemului neuromuscular, care controlează masticația.
Totodată, bruxismul apare frecvent la copiii care sforăie sau care respiră pe gură. Anumite teorii susțin că există o legătură între scrâșnitul dinților din timpul somnului și obstrucția căilor aeriene superioare sau chiar o legătură cu creșterea în volum a amigdalelor. S-a dovedit că scoaterea amigdalelor sau a formațiunilor adenoide a redus scrâșnitul dinților la anumiți copii.
La adolescenti, pe de altă parte, factorii implicați în bruxism pot fi multipli: fumatul, consumul de alcool, folosirea drogurilor alături de anumite medicamente, o traumă sau stresul psihologic.
Când se recomandă tratament pentru bruxism
Deoarece, în general la copii, la un moment dat dispare acest obicei, tratamentul nu este recomandat întotdeauna, ci doar atunci când apare uzura accentuată a dinților, însoțită de alte semne sau simptome.
Efectele bruxismului la copii
Ca părinte, este esențial să identifici orice semne sau probleme ce pot să apară în cavitatea bucală a celui mic, pentru a le putea trata precoce. Multe cazuri de bruxism, de exemplu, trec neobservate fără ca efectele să provoace neplăceri sau dureri copilului. În alte situații, însă, scrâșnitul dinților poate cauza dureri de cap sau durere de ureche la respectivul copil. De obicei, însă, el nu este un obicei grav, ci poate doar să îi deranjeze pe unii membrii ai familiei, din cauza sunetului neplăcut creat de frecarea dinților.
În alte cazuri, bruxismul poate avea și efecte nefaste, însă. De exemplu, bruxismul nocturn și încleștarea maxilarelor în timpul nopții pot să ducă la uzura smalțului dinților, la crăparea dinților li chiar la creșterea sensibilității în ceea ce privește temperatura alimentelor sau băuturilor pe care le consumă copilul. Alteori, bruxismul nocturn poate cauza durere facială severă și probleme la nivelul maxilarului, cum ar fi disfuncțiile articulației temporo-mandibulare. Nu este cazul să te îngrijorezi. Majoritatea copiilor care suferă de bruxism nu au o disfuncție a articulației temporo-mandibulare, excepție făcând cazul în care scrâșnirea dinților și încleștarea maxilarelor au loc foarte des.
Cum identifici bruxismul la copil
Scrâșnitul dinților este un obicei de care mulți copii nu sunt conștienți (ei nu știu că își încleștează, de exemplu, maxilarele în decursul nopții), așa că de multe ori părinții, frații sau surorile sunt cei care identifică această problemă.
Ca părinte, trebuie să reții că există anumite semne la care este bine să fii atent pe viitor, pentru a vedea dacă cel mic suferă de bruxism:
- sunete ca de scrâșnet, ca de frecare dinte pe dinte, atunci când copilul tău doarme adânc;
- copilul se plânge des de faptul că îl dor maxilarele sau fața, după ce se trezește dimineața;
- copilul spune că simte durere atunci când mestecă.
Ce este de făcut în cazul în care copilul suferă de bruxism?
Dacă crezi că fiul sau fiica ta suferă de bruxism, este esențial să faceți o vizită la cabinetul medicului dentist. Acesta va examina dantura copilului, pentru a vedea dacă există semne ce indică pierderea smalțului dinților sau urme neobișnuite de uzură. Totodată, medicul dentist va testa dinții celui mic, pentru a vedea dacă sunt neobișnuit de sensibili.
Când este necesar sau nu tratamentul pentru bruxism la copii
Părintele trebuie să îl țină sub observație pe copilul care suferă de bruxism nocturn (sau nu numai în situațiile acestea, ci și atunci când știe că cel mic scrâșnește dinții ziua). Totodată, sunt esențiale vizitele la cabinetul medicului dentist, pentru că în acest fel problema poate fi ținută sub control până la rezolvarea ei.
Dacă copilul tău se află la vârstă școlară sau este destul de mare pentru a-ți spune că scrâșnitul dinților sau încleștarea maxilarelor determină apariția durerii de față sau durerii de maxilar ori dacă copilul are dinții deteriorați, medicul dentist poate prescrie pentru fiul sau fiica ta o gutieră specială care se poartă pe timpul nopții. Este o gutieră creată special după modelul dinților copilului și este similară cu cea purtată de sportivi, mai ales de cei care practică sporturi de contact. Copilul tău va vedea rapid rezultatele, care sunt îmbucurătoare.
Articol scris de:
„Am visat să devin un medic altfel, la care oamenii să vină cu bucurie. Încă de când am terminat facultatea am scris pe cărțile mele de vizită The Gentle Dentist și nu era o simplă declarație de intenție: comunicam cu pacientul clar și îi explicam pașii intervenției, astfel încât să uite de teama de stomatolog.”