Bruxism (scrasnit din dinti): Cauze, Tratament, Preventie – TOT ce trebuie sa stii

Publicat la: 28 septembrie 2022
Adaugat de Dr. Beatrice Pătrașcu
Categorii: Blog, Cauze, Factori de risc

Bruxismul este destul de întâlnit în rândul adulților care trec prin situații stresante sau suferă de diverse afecțiuni.

Deși este realizat în mod involuntar, acest obicei ajunge să afecteze cu timpul sănătatea orală – scrâșnirea dinților exercită o presiune mult mai mare asupra danturii, iar persoanele care suferă de bruxism se confruntă în cele din urmă cu probleme precum carii, fracturi ale dinților, chiar și pierderea lor în cazurile mai grave.

Dacă bănuiești că suferi de bruxism parcurge cu atenție informațiile de mai jos, apoi programează-te la un consult stomatologic care îți poate confirma existența acestui obicei.

Bruxism: ce este scrâșnitul dinților?

Bruxismul, scrâșnitul dinților sau grinding teeth reprezintă o încleștare inconștientă a maxilarului ce poate să apară atât în timpul nopții, cât și pe durata zilei. Este o acțiune atât de involuntară, încât pacientul află de ea în majoritatea cazurilor în urma unui consult stomatologic în cadrul căruia medicul observă că smalțul dinților este deteriorat.

Tipuri de bruxism

Bruxismul se poate manifesta atât pe durata zilei, cât și în timpul somnului. Cel mai frecvent întâlnit este bruxismul nocturn.

Bruxismul nocturn: scrâșnit din dinți în somn

Scrâșnitul din dinți ce apare pe durata nopții este de cele mai multe ori însoțit de tulburări de somn, cum ar fi sforăit. Dacă partenerul ți-a atras atenția asupra faptul că scrâșnești din dinți noaptea, înainte de a spune că nu este adevărat, ar fi bine să te programezi la un consult pentru a confirma sau infirma diagnosticul de bruxism.

Bruxismul diurn: încleștarea maxilarului involuntară

Bruxismul diurn are loc pe durata zilei și constă în scrâșnirea inconștientă a dinților. Scrâșnitul din dinți în această situație se datorează de cele mai multe ori factorilor externi, cum ar fi stresul. Cu siguranță ai întâlnit cel puțin o persoană care are obiceiul de a-și scrâșni dinții în momentul în care se concentrează pe o activitate sau trece printr-o situație de stres și anxietate. Acesta este bruxismul diurn.

Care sunt cauzele bruxismului?

În afară de bruxismul nocturn și diurn, mai putem face diferența dintre bruxismul primar și cel secundar. Cel primar apare fără să existe vreo afecțiune care să îl provoace, în timp ce bruxismul secundar apare mai degrabă ca un efect la o anumită boală sau într-un anumit context.

Iată câteva bruxism cauze ce apar în lipsa vreunei afecțiuni (bruxism primar):

  • Creșterea dinților – statisticile arată că până la 40% dintre copii capătă acest obicei de a-și scrâșni dinții în momentul erupției dentare.
  • Malocluzia sau lipsa dinților – persoanele care au o mușcătură incorectă sau au dinți lipsă pot să dezvolte bruxism la un moment dat.
  • Stresul – studiile realizate până în prezent au arătat că există o asociere între stres și apariția bruxismului.
  • Fumatul și alcoolul – au fost publicate studii care au arătat faptul că persoanele care fumează sau consumă alcool în mod regulat sunt de două ori mai predispuse la bruxism.

De cealaltă parte, bruxismul secundar are la bază următoarele cauze:

  • Anxietatea și depresia – persoanele care suferă de depresie tind să își scrâșnească în mod inconștient dinții.
  • Afecțiuni neurologice – anumite boli, cum ar fi Huntington sau Parkinson, pot provoca mișcări involuntare în timpul somnului și implicit, apariția bruxismului.
  • Medicamente – bruxismul poate să apară ca efect secundar în cazul unor medicamente, cum ar fi antidepresive și antipsihotice.
  • Apneea de somn – favorizează scrâșnirea sau încleștarea dinților pe durata nopții.

Factori care cresc riscul apariției bruxismului

Riscul de apariție al acestui scrâșnit din dinți poate fi mai mare în anumite cazuri. Iată ce categorii de persoane sunt mai predispuse la bruxism:

  • persoanele care trec prin situații stresante;
  • persoanele în vârstă și copiii (bruxismul poate să apară în momentul erupției dentare, însă dispare de la sine în scurt timp);
  • persoanele care fumează, consumă băuturi alcoolice, cafea sau droguri recreaționale în exces;
  • persoanele care au în familie cazuri de bruxism;
  • persoane care suferă de diverse tulburări medicale: boala Parkinson, demență, epilepsie, ADHD, tulburări de somn, etc.

Simptomele bruxismului

De cele mai multe ori, persoanele care suferă de bruxism nu își dau seama că au acest obicei – află în urma unui control stomatologic sau partenerul atrage atenția asupra acestui lucru (în cele mai multe cazuri de bruxism nocturn). Există însă și câteva simptome care apar și care nu sunt asociate de persoanele în cauză cu bruxismul:

  • dinți fracturați, ciobiți sau slăbiți;
  • sensibilitate crescută la nivelul dinților;
  • apariția durerii la nivelul danturii;
  • deteriorarea smalțului dentar;
  • încordarea mușchilor maxilarului;
  • dureri de maxilar, față sau gât;
  • durere de ureche;
  • durere de cap/migrene puternice;
  • mestecarea părții interioare a obrazului – un alt obicei pe care îl poți avea în mod inconștient;
  • somn de calitate îndoielnică și apariția tulburărilor de somn.

Cum îți poți da seama că îți scrâșnești dinții în somn

Acest scrâșnit din dinți în somn poate fi destul de dificil de observat de persoana care suferă de bruxism. De cele mai multe ori partenerul este cel care se declară deranjat de acest obicei și îți poate atrage atenția asupra scâșnirii din dinți care nu îl lasă să doarmă. Tu dormi bine și te trezești odihnit, fără să știi că ai un obicei care împiedică partenerul să se bucure de un somn liniștit. Dacă ești singur, este aproape imposibil să îți dai seama că scrâșnești din dinți. Cel mai probabil medicul tău stomatolog îți va expune varianta bruxismului după un control de rutină în care observă deteriorări la nivelul dinților.

Diagnosticare bruxism

Diagnosticul pentru bruxism se pune de obicei pe baza istoricului pacientului și a examinării dentare. Gradul de uzură al dinților (în special al molarilor) și nivelul de deteriorare al smalțului reprezintă indicatori ai bruxismului. Confirmarea diagnosticului se face de obicei prin istoricul pacientului. Medicul va încerca să identifice și care este cauza care a dus la apariția obiceiului de scâșnire a dinților – stres, medicamente sau anumite afecțiuni medicale.

Dacă nu mergi la medic, singur nu îți vei putea da seama de existența bruxismului, mai ales dacă acesta se manifestă pe durata nopții. Vei ajunge în situația în care te vei confrunta cu diverse probleme dentare, în ciuda unei igiene orale corespunzătoare, și nu vei ști care este cauza.

Bruxism netratat și complicații

Bruxismul netratat poate cauza sensibilitate la nivelul dinților, iar în cazurile cele mai grave duce chiar și la pierderea acestora (mai ales dacă se instalează gingivita și ulterior, parodontoza). Există situații în care bruxismul poate afecta și fizionomia unei persoane – din cauza utilizării excesive a mușchilor maseteri sau masticatori în procesul de scrâșnire a dinților, aceștia se umflă și provoacă schimbări la nivelul feței. Persoanele care suferă de bruxism nocturn și nu se tratează, nu se vor bucura de un somn liniștit pentru că de cele mai multe ori, acest obicei provoacă agitație.

Scrâșnitul din dinți este privit de multe ori ca un obicei inofensiv și este tratat cu superficialitate. Oamenii își dau seama de gravitatea situației și de efectele pe termen lung abia după ce medicul confirmă diagnosticul de bruxism și expune problemele dentare pe care acest obicei le-a creat.

Care sunt efectele pe termen lung ale bruxismului?

Pe termen lung, bruxismul poate deteriora dantura iremediabil. Iată cu ce probleme se pot confrunta persoanele care suferă de bruxism:

  • creșterea sensibilității dentare, ca urmare a uzurii smalțului;
  • inflamarea, sângerarea și retracția gingiei;
  • slăbirea dinților și pierderea lor, mai ales dacă apare și parodontoza;
  • deteriorarea lucrărilor dentare – coroane, plombe, fațete;
  • dinți scurtați ca urmare a tocirii;
  • fracturi dentare;
  • sindromul TMJ (articular temporomandibular) care provoacă durere și dificultăți la masticație.

Bruxism la copii și bebeluși

Bruxismul este întâlnit și în cazul copiilor și bebelușilor. Acest bruxism la copii apare de cele mai multe ori în timpul nopții. În cazul bebelușilor, acesta este asociat de cele mai multe ori cu erupția dentară și cu curiozitatea – atunci când cei mici își descoperă dinții, testează ce pot face cu ei și așa ajung la scrâșnit. Este un obicei ce dispare rapid, în cele mai multe cazuri fără tratament.

Lucrurile stau diferit în cazul copiilor cu o vârstă mai mare. Studiile realizate până în prezent susțin că scrâșnitul din dinți noaptea la copii este asociat de multe ori cu situațiile de stres și anxietate – poate o temă sau un eveniment de la școală sau grădiniță îi poate da bătăi de cap și poate determina apariția bruxismului. Există mulți copii care sunt anxioși cu privire la obținerea unor rezultate bune la școală, iar această stare permanentă de tensiune poate fi eliberată prin scrâșnitul dinților. Cercetătorii au descoperit și că aceste cauze ale apariției bruxismului la copii se modifică de-a lungul timpului. Spre exemplu, la o vârstă fragedă, el poate fi provocat de o anxietate de separare severă, însă în momentul în care această anxietate dispare, există șanse mari ca o altă cauză de stres să îi ia locul și bruxismul să continue. Alți factori care pot determina apariția bruxismului la copii sunt: tulburările de somn, ADHD, problemele dentare (dinți nealiniați, purtarea unui aparat dentar, etc.), dar și fumatul pasiv – studiile au arătat faptul că expunerea moderată la fumatul pasiv crește riscul de bruxism în cazul copiilor.

În majoritatea situațiilor, obiceiul de scrâșnire a dinților în cazul copiilor este observat de părinți. Efectele negative provocate de bruxismul asupra dinților vor fi însă observate destul de ușor și de medic, în cadrul unui consult stomatologic de rutină. Ca și în cazul adulților, vorbim de dinți uzați, fracturați, de gingii care se retrag și de o sensibilitate dentară ce apare în special la alimentele și băuturile calde și reci.

Tratament bruxism la copii și adulți

Tratamentul pentru bruxism în cazul copiilor și adulților cuprinde atât identificarea și eliminarea factorilor care au dus la apariția acestui obicei, cât și reducerea efectelor secundare, cum ar fi durerile de cap. Controlul și soluționarea deteriorării dinților reprezintă o altă prioritate a medicului. Îmbunătățirea calității somnului reprezintă o altă modalitate de tratament ce ajută la o bună gestionare a bruxismului. După cum poți observa, bruxismul nu este una dintre acele afecțiuni ce pot fi ameliorate doar cu ajutorul unui medicament.

Gutiera de bruxism

Gutiera pentru bruxism este una dintre cele mai comune metode de tratament, folosită în special pentru minimizarea deteriorării dinților. În momentul în care bruxismul este diagnosticat, prioritatea medicului stomatolog este să prevină uzura dinților. Aceste gutiere sunt utile mai ales pentru persoanele care suferă de bruxism nocturn pentru că aplică noaptea, după periajul dentar și de îndepărtează dimineața. Gutiera este fabricată dintr-un material rezistent și este realizată exact pentru dantura pacientului – cu alte cuvinte, nu există două gutiere identice. Aceste gutiere sunt transparente, deci pot fi purtate și pe durata zilei, dacă stresul sau anxietate sunt factorii care determină apariția bruxismului.

Este important de precizat faptul că purtarea unei gutiere nu reprezintă singura componentă a tratamentului pentru bruxism. Va trebui să lucrezi și la gestionarea mai bună a situațiilor stresante și la îmbunătățirea calității somnului. Scopul final al tratamentului pentru bruxism nu este prevenirea uzurii dinților, ci eliminarea acestui obicei din rutină.

Coroane dentare

În urma controlului de rutină, medicul îți va comunica dacă a identificat probleme la nivelul danturii, cât de grave sunt și ce opțiuni ai. În cazul în care bruxismul a produs deteriorări masive danturii – carii, fracturi, uzură a smalțului, singura opțiune pe care o ai pentru a-ți proteja dinții este reprezentată de coroanele dentare. Coroana dentară din zirconiu este în acest moment cea mai bună variantă pe care o ai pentru protejarea unui dinte – imită perfect aspectului unui dinte natural și este extrem de rezistentă. Află mai multe despre coroanele dentare din zirconiu aici.  

Corectarea ocluziei dentare prin purtarea aparatului dentar

Malocluzia este una dintre cauzele apariției bruxismului. Ocluzia dentară este modul în care maxilarul inferior și cel superior intră în contact. În momentul în care există malocluzie, funcțiile de masticație și de vorbire sunt afectate. Estetica are și ea de suferit, iar afecțiunile dentare se instalează mult mai repede. Corectarea ocluziei dentare se face prin purtarea unui aparat dentar. Există mai multe tipuri de aparat dentar, de la cel clasic, cu brackeți metalici, până la cel invizibil. Medicul va recomanda cea mai bună variantă pentru tine, după examinarea danturii. Purtarea unui aparat dentar te va ajuta treptat să scapi și de bruxism. Aici poți găsi mai multe informații despre aparatul dentar fix.

Gestionarea stresului

Indiferent dacă ai nevoie de o gutieră sau de un aparat dentar pentru a preveni sau corecta problemele dentare, pentru a scăpa de obiceiul de scrâșnire a dinților, trebuie să înveți să gestionezi cât mai bine perioadele stresante din viața ta.

Există multe modalități prin care poți elibera stresul din viața ta. Una dintre ele este meditația – intră treptat în acest univers al meditației, învață cum să respiri și cum să scapi de gândurile negative în situațiile stresante. Meditația este un instrument valoros care nu te va ajuta doar să scapi în cele din urmă de bruxism, ci și să îți îmbunătățești considerabil calitatea vieții.

O altă modalitate prin care poți scăpa de stres este mișcarea fizică. Nu mai este un secret faptul că în momentul în care faci exerciții fizice, creierul secretă serotonină, cunoscută și sub numele de hormon al fericirii. Serotonina joacă un rol extrem de important în reducerea stresului, dar și în reglarea somnului. Așa că, sportul poate fi un aliat de încredere în eliminarea bruxismului diurn, dar și nocturn.

Dacă simți că nu poți gestiona singur perioadele stresante din viața ta, nu ezita să ceri ajutor. Un terapeut te va ajuta să te înțelegi mai bine și îți va oferi instrumentele necesare pentru eliberarea stresului. Sunt diverse tehnici ce te pot ajuta să scapi de stres, însă uneori, simplul gând că ai cu cine discuta despre problema care te macină de atâta vreme poate conta foarte mult. Dacă știi că ai o persoană de încredere căreia te poți confesa, ești pe drumul cel bun. Cu cât înveți să gestionezi cât mai bine situațiile stresante care apar, cu atât te vei simți mai bine și îți vei îmbunătăți calitatea vieții. Este important să înveți că tu deții controlul asupra acestor situații, nu te controlează ele pe tine.

Există tratament medicamentos pentru bruxism?

Nu există un tratament medicamentos care vindecă bruxismul, însă pot fi folosite anumite medicamente pentru controlul simptomelor și al efectelor secundare provocate de această afecțiune. Medicul îți poate recomanda antiinflamatoare pentru ameliorarea durerilor asociate cu bruxismul (dureri de cap, dureri de mușchi, etc.) sau diverse medicamente pentru relaxarea mușchilor (utile mai ales atunci când vorbim de un maxilar încleștat).

Prevenția bruxismului

Cu siguranță te gândești că tu nu ai cum să îți scrâșnești dinții, că ai fi observat dacă ai fi avut acest obicei până acum. Adevărul este că, deși există anumite categorii de oameni predispuși la bruxism, această afecțiune poate să apară în viața oricui, în anumite circumstanțe. Ca să te asiguri că șansele de a dezvolta bruxism sunt mici, poți apela la următoarele trucuri:

  • Redu stresul din viața ta – situațiile stresante reprezintă contextul perfect pentru scrâșnitul dinților. Poți ține stresul sub control prin meditație (poți încerca o aplicație care te învață cum să meditezi sau te poți înscrie într-un grup de meditație), exerciții fizice zilnice – provoacă o creștere a nivelului de serotonină, yoga – ajută la eliberarea stresului și la relaxarea întregului organism, vizitele la terapeut – comunicarea este una dintre cele mai bune modalități de reducere a stresului.
  • Limitează consumul de alcool și tutun – Consumul excesiv de alcool, tutun și băuturi ce conțin multă cofeină duc la o stare de agitație constantă și la un somn agitat. Ca să previi apariția bruxismului ar trebui să te gândești să limitezi consumul de alcool și tutun, poate chiar să îl elimini.
  • Nu rata vizitele periodice la medicul stomatolog – majoritatea cazurilor de bruxism sunt descoperite în cadrul unui control de rutină. Dacă mergi de două ori pe an la stomatolog vei preveni atât apariția bruxismului, cât și a problemelor dentare.
  • Evită guma de mestecat – mestecare gumei poate duce la încordarea mușchilor masticatorii și la instalarea bruxismului. Cu cât mesteci mai multă gumă de mestecat, cu atât ești mai predispus la apariția acestui obicei de scâșnire a dinților.
  • Adoptă o rutină de seară – dacă te confrunți cu probleme cu somnul, ar fi bine să te gândești la o rutină de seară. Spre exemplu, evită să folosești telefonul sau să stai la TV până târziu, și înlocuiește acest obicei cu cititul unei cărți. Fă o baie relaxantă, bea un ceai, răsfoiește o revistă – toate acestea sunt exemple de obiceiuri bune care te vor ajuta să te bucuri de un somn odhnitor și să previi apariția bruxismului nocturn.

Este important de precizat faptul că dacă urmezi aceste sfaturi nu vei elimina complet riscul de apariție al bruxismului. Există și situații în care scrâșnirea dinților apare chiar și în cazul oamenilor relaxați, care au un stil de viață sănătos, dar care suferă de anumite afecțiuni ce au ca efect secundar bruxismul. 

Articol scris de: